Întins pe o suprafață de aproape 40.000 de hectare, Parcul Național Retezat este o arie protejată din sud-vestul țării, aflată pe teritoriul județului Hunedoara, la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Mehedinți. Această zonă pitorească găzduiește 80 de lacuri de origine glaciară, fiind supranumită în folclorul turistic, deloc întâmplător, „Tărâmul fermecat cu ochi albaștri”, datorită acestor lacuri impresionante, dar și a pajiștilor pline de verdeață și de flori, a numeroselor peșteri sau pădurilor virgine din această regiune a țării.
Cuprins:
Ce este relieful glaciar și cum s-a format Ce este un lac glaciar Despre Parcul Național Retezat Ce trebuie să știi despre Lacul Zănoaga Cum ajungi la Lacul Zănoaga
Unul dintre cele mai cunoscute lacuri glaciare este Zănoaga Mare, care este cel mai adânc lac de acest tip din România și unul dintre cele mai pitorești locuri din Carpații românești. Dacă dorești să explorezi această parte de țară îți vom spune câteva informații esențiale despre acest lac și zona în care se află, precum și care sunt variantele de traseu pe care poți să ajungi acolo.
Ce este relieful glaciar și cum s-a format
Ghețarii, ca factor modelator al suprafeței terestre, își pun amprenta și astăzi, așa cum au făcut-o în trecutul geologic, pe trăsăturile și formele reliefului. Masele de gheață cantonate pe vârfurile munților înalți formează ghețarii montani. Aceștia apar în general pe suprafețe restrânse, ajungând în regiunile ecuatoriale unde stau instalați pe cele mai semețe vârfuri.
În România, relieful glaciar este rezultatul acțiunii ghețarilor din Munții Carpați, care au avut drept cauze răcirea climei în mai multe faze cuaternare și mișcările de înălțare. Se presupune că în România ar fi existat doar două astfel de faze, și anume Riss și Würm, aflăm de pe enciclopedia online Wikipedia. Spre comparație, în Munții Alpi ar fi existat patru faze: Gunz, Mindel și cele două amintite anterior. Tipurile de ghețari prezenți în Carpații românești au fost de circ (Făgăraș, Parâng, Godeanu, Retezat, Țarcu, Rodna), de vale (Făgăraș, Retezat, Parâng, Rodna) și de platou (Făgăraș, Bucegi, Rodna).
În prezent, în țara noastră nu mai există ghețari, dar au creat diverse forme de eroziune și de acumulare. Însă, acțiunea lor din trecut au lăsat în mod evident numeroase amprente, ceea ce este cunoscut sub denumirea de relief glaciar. Mai exact, în munții înalți întâlnim circuri, văi, morene, praguri, roci mutonate, microdepresiuni de văi și șei de transfluență, la care se adaugă forme periglaciare, precum custuri, strungi, ace, colți, umeri, portițe, ferestre etc.
Ce este un lac glaciar
Lacul glaciar este un termen din geografie care definește un lac format în căldările ghețarilor de altădată, prin acumularea apei provenite din ploi sau zăpezi, în circurile ghețarilor din cuaternar. Lacurile glaciare sunt cantonate în circuri de vale și în complexe de circuri cu văi glaciare.
Circurile glaciare se dezvoltă cu precădere în vecinătatea limitei zăpezilor persistente, iar un rol important în evoluția lor îl au orientarea sau expunerea versanților. În multe dintre fostele circuri glaciare, care au funcționat în pleistocen, s-au format lacuri glaciare, denumite popular tăuri, zănoage sau „ochiuri”.
Astăzi, în România există 175 de lacuri glaciare, toate situate la altitudini cuprinse între 1.700 și 2.300 de metri. Cele mai multe se află în Munții Retezat (55), Munții Făgăraș (26), Munții Parâng și Rodnei (câte 23), potrivit Exploregis.ro. Cele mai cunoscute lacuri glaciare din aceste masive sunt Bucura, Mioarelor, Zănoaga Mare, Bâlea, Capra, Peleaga, Podragu, Buda, Iezer și Avrig. Din cauza consistenței rocilor de tip conglomerate, în masivul Bucegi nu există decât un singur lac glaciar, și anume lacul Țigănești.
Cel mai întins lac glaciar din România este Bucura din Retezat, care se întinde pe o suprafață de peste 10 hectare și care s-a format prin baraj de morene. Lacul Mioarelor din Făgăraș este lacul de origine glaciară situat la cea mai mare altitudine (2.282 metri), în timp ce Zănoaga Mare, tot din Retezat, este cel mai adânc lac glaciar din țara noastră (29 de metri).
Despre Parcul Național Retezat
Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, cel care a fondat Grădina Botanică din Cluj-Napoca, și a savantului de renume internațional Emil Racoviță. Este recunoscut ca rezervație a biosferei încă din anul 1979 și are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional.
Situată în partea de vest a Carpaților Meridionali, Parcul Național Retezat cuprinde o suprafață de aproximativ 38.138 hectare din Masivul Retezat-Godeanu. Aici există douzeci de vârfuri cu altitudini de peste 2.000 de metri și peste 80 de lacuri glaciale. În același timp, parcul include rezervația științifică Gemenele, care se întinde o suprafață de 1.630 de hectare.
Din 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie, iar din septembrie 2004 a devenit membru al fundației europene PAN Parks, care îşi propune să promoveze parcurile naţionale de pe continent a căror stare şi mod de administrare este evaluat pe baza unor criterii „dure”, ca fiind destinaţii eco-turistice deosebite la nivelul european. Din 2007, parcul este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar, cât și protejării și conservării speciilor avifaunistice.
Aici trăiesc peste 1.000 de specii de plante superioare, 50 de specii de mamifere, 168 de specii de păsări, 9 specii de reptile și 5 specii de amfibieni. De asemenea, se găsesc mai multe tipuri de habitate naturale, ca păduri medio-europene din fag, păduri acidofile de molid, cursuri de apă montane, mlaștini turboase și mișcătoare, vegetație lemnoasă cu myricaria germanică și versanți stâncoși silicatici.
Ce trebuie să știi despre Lacul Zănoaga
Lacul Zănoaga Mare sau Zănoaga, așa cum mai este acesta cunoscut, se află în judeţul Hunedoara şi este un lac de circ glaciar, care se abate de la regula care spune că acest tip de lacuri sunt de mici dimensiuni și adâncimi. Acest lac este situat în „căldarea glaciară” a Judelui la o altitudine de 1.997 de metri (2.010 metri, conform altor surse), pe versantul sudic al vârfului Șesele din Munții Retezat, care face parte din grupa montană Retezat-Godeanu a Carpaților Meridionali.
Acest lac de origine glaciară circular s-a format într-un circ glaciar și este alimentat de şase pâraie, mai precizează Wikipedia. Are o lungime maximă de 360 de metri, o lăţime de 260 metri, iar întregul perimetru este de 875 metri, ceea ce înseamnă o suprafaţă totală de 6 hectare. În același timp, volumul total de apă este estimat la 693.000 m3.
Ceea ce este cu adevărat interesant este adâncimea lacului Zănoaga, cea maximă nefiind atinsă de la început, ci la mijlocul ochiului de apă, unde măsurătorile au indicat o adâncime de 29 de metri, valoare care îl face cel mai adânc lac glaciar din România.
Cum ajungi la Lacul Zănoaga
Dacă vii de la București, traseul până în Parcul Național Retezat are o lungime de aproximativ 401 kilometri și se parcurge în aproximativ șase ore și jumătate. În parcul Retezat se poate ajunge pe șosea din două direcţii – Hațeg și Petroșani – pe șase drumuri de acces.
Din Hațeg avem patru căi de acces în Parcul Național Retezat: Haţeg – Ohaba de Sub Piatră – Sălaşu de Jos – Sălaşu de Sus – Mălăieşti – Nucşoara – Cârnic – Pietrele. Accesul auto mai sus de Cârnic este interzis, astfel că turiștii trebuie să îşi lase maşinile în parcare şi să-și continue excursia pe jos. Haţeg – Râu de Mori – Suseni (Cetatea de Colţ, Mănăstirea Colţ) – Râuşor, drum judeţean până la Râuşor. Haţeg – Toteşti – Ostrov – Ostrovu Mic – Râu de Mori – Brazi – Gura Zlata – Gura Apelor – Rotunda – Poiana Pelegii. Haţeg – Pui – Râu Bărbat – Hobiţa – pe Râu Bărbat – Stâna de Râu.
Din Petroșani există două rute până în Parcul Național Retezat: Petroşani – Lupeni – Uricani – Câmpu lui Neag – Cheile Buţii. Petroşani – Lupeni – Uricani – Câmpu lui Neag – Câmpuşel. În Parcul Național Retezat există două trasee montane până la lacul Zănoaga:
Cabana Gura Zlata – Lacul Zănoaga și retur
Timp de parcurgere 9-10 ore; Nivel: mediu; Diferență de nivel: 1.750 metri; Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil iarna.
Prezentare: Traseul pornește din DJ685 de pe Valea Râu Mare, trece pe lângă cabana Academiei Române, traversează pârâul Zlătuia pe un pod amenajat apoi urcă de-a lungul pârâului Turcului pa care îl traversează pe trei punți, potrivit site-ului Retezat.ro. Poteca se află în imediata vecinătate a Rezervației Științifice Gemenele, iar după circa 2-3 ore de urcuș, poteca ajunge în zona subalpină și mai apoi pe pășunea alpină Platoul Aradeș-Zlata. Traversarea acestei zone de platou necesită atenție și poate pune probleme de orientare în caz de ceață. În această zonă marcajul „triunghi roșu” de până acum este dublat de marcajul „cruce albastră” care urcă de la Lacul Gura Apelor. Din Șaua (2.120 metri), punctul maxim al acestui traseu, se coboară pe malul Lacului Zănoaga. Lângă lac se află refugiul Zănoaga, cu permanență Salvamont pe parcursul sezonului de vară și locul de campare unde este permisă amplasarea corturilor.
Lacul Gura Apelor – Lacul Zănoaga și retur
Timp de parcurgere: 8-9 ore; Nivel: mediu; Diferență de nivel:1.550 metri; Sezonalitate: se poate parcurge tot timpul anului, greu accesibil iarna.
Prezentare: Aceasta este a doua variantă de ascensiune către lacul Zănoaga. Deși este mai scurt decât celălalt, iar altitudinea de la care pornește este mai mare, timpii de parcurgere sunt relativ egali din cauza primei părți abrupte a traseului. Acesta pornește de la poarta de intrare Gura Apelor a Parcului Național Retezat, urmează drumul de acces spre Gura Bucurii doar câteva sute de metri și apoi urcă în serpentine abrupte spre est, câștigându-se circa 600 metri în altitudine, mai scrie site-ul Retezat.ro. Urcarea devine mai domoală și întâlnește în locul denumit La Pir traseul „triunghi roșu” care urcă de la Gura Zlata. Pe pășunea alpină Platoul Aradeș-Zlata, cele două marcaje merg în paralel. Apoi, la fel ca la primul traseu, din Șaua (2.120 metri), punctul maxim al acestui traseu, se coboară pe malul Lacului Zănoaga.
